Sa imi arunc pantofii cu toc pe covor si sa ma gandesc ca am timp maine sa ii adun. Sa imi pierd un cercel pe care sa il gasesc a doua zi sub perna. Sa deschid in acelasi timp doua pachete de servetele, unul cu miros de zmeura si unul cu miros de cafea.
Sa inlocuiesc partiturile de saptamana trecuta si sa imi inghete degetele pe clape la 12 noaptea. Sa confund si bemol cu la si sa rad a doua zi dimineata. Sa rup un sir de margele si sa stau 2 ore sa le adun.
Sa mananc mere verzi si sa ma uit la un plic de scortisoara pentru a-mi inchpui o placinta cu mere. Sa ascult cum se face din ce in ce mai frig si sa caut o cutie de chibrituri pe care sa nu o gasesc.
Azi imi plac foarte multe lucruri.
6 comentarii:
Foarte detasat si impersonal articolul tau 11 septembrie...imi place...si totusi, pentru ochiu-mi neavizat clar se contureaza starea caracteristica mesajului voalat...patience...si se va face cald si pe strazile noastre...:)...poate ca ideea cu chibriturile e pierzatoare...in mod cert trebuie sa mai existe undeva pe lumea asta si alta metoda de a face un foc mititel, care sa creasca cu o alimentare sanatoasa...take care 11 septembrie si pierde-te intr-un mar verde...:)
Scuze daca am fost prea bagaret...
11 septembrie, da e foarte detasat ceea ce am scris. Impersonal... hmmm, ma tot chinui sa fac ceva impersonal si nu iese:)
Betisoarele chinezesti si cutiile de chibrituri sunt jucariile mele preferate;)
Hai ca de cand ai intrat azi pe blog cred ca am zambit de cel putin 10 ori...cat despre betisoarele chinezesti si cutiile de chibrituri...poate un lemn de esenta mai tare e mai indicat...nu de alta, dar le face mai rezistente...:)
PS: Niciodata nu am reusit sa mananc cu betisoare chinezesti... :))...dar inca incerc sa invat cum trebuie tinute :)
Am zis ca ma joc cu ele, nu ca as stii sa le folosesc, departe de mine asa ceva:)) sper sa mai reziste ca dupa aceea trebuie sa imi gasesc inseamna alta jucarie si sunt cam mare ca sa mai intru intr-o librarie:)
=))
Hmmm, pai citeam pe un alt blog, la zuzeta, un post despre ziua de maine... aici tu scrii atat de firesc despre ce ai chef sa faci azi... poate imi ramane doar sa-mi traiesc mereu ieri-ul legandu-l cu amintiri de un maine mereu prea departe sau de vreun azi prea banal si prea absurd... iti multumesc pentru ca mi-ai mai amintit o data de lucrurile simple atat de necesare... o sa imi fac o placinta de mere din ganduri si poate o sa invat sa folosesc si betisoarele alea chnezesti :)
Ai grija de tine, Simona !
Trimiteți un comentariu