Connected to me

Daca macar un singur om zambeste cand vorbeste de tine e bine. Starea aceea de no matter what, e calm. Calmul acela in care stii ca orice s-ar intampla, ai cu ce sa parezi de data asta.

Si nu pentru ca ai avea nevoie de aprobarea lor. Dar e reconfortant sa ii stii zambind. Fiecare in felul lui.

Daca macar un singur om are nevoie de tine stii ca esti acolo unde trebuie, si faci tot ce poti. Nu neaparat sa il ajuti. Dar sa ii arati ca se poate.

Si nu pentru a-ti calma constiinta. Dar e al naibii de bine sa ii stii mergand mai departe. Fiecare in felul lui.

La belle et le bad boy

O sa rataceasca pe strazi si o sa ajunga in Montmartre. O sa se impiedice cu o placere nebuna pe strazile de acolo. O sa incerce 3 cafele diferite in aceeasi dimineata. O sa caute prin toate magazinele de vechituri si o sa adoarma in fata vitrinelor. O sa asculte fosnetul necunoscutilor si o sa leneveasca pe o banca la soare. O sa treaca pe langa Saint Chapelle si o sa alerge dupa o inghetata de vanilie.

Si o sa fie bine. Da. Mais, les sous ensembles dans les grands ensembles s'assemblent. Si stie asta. Dar o sa fie bine.

Taxi pe soare

"Sunteti bine?"

"Da, multumesc." (Deja incepe sa vorbeasca prea mult. Ce, nu se vede pe fata mea ca nu am chef de vorba si ma grabesc?)

"Dar parca totusi nu sunteti bine, va spun eu. Si soarele asta de afara. Domnisoara, nu stiti ce pierdeti. Va grabiti?"

"Da. (Mai scurt de atat nu putem. Ma grabesc incat nici nu pot sa te mai aud ce spui.)

Talk to me
But not that stuff

Si schimbarea brusca de registru.

"Stiti, domnisoara, cu masinile si sofatul e la fel ca si cu sexul. Nu faci nimic, nu obtii nimic. Nu conduci mai repede, nu te misti niciodata."

Ma bufneste rasul.

In the heat of the night
You loose your heart
And sell your soul
I loose control

"Lumea e rea, dar ii doboram noi. Ia sa vedeti cum va duc in 20 minute la servici. Ati intarziat?"

"De o ora deja."

"Haideti domnisoara, e soare afara."

"Aha." (Mai bine taci si te misti mai repede)

It's much too late to leave the trade -
But I can't stand it anymore

Se termina melodia si incepe din nou. De 9 ori timp de 20 de minute. A avut dreptate.

"286.000"

"ok"

"De fapt, stiti domnisoara, e asa soare afara si va grabiti si v-a placut melodia. E gratis. Azi e soare afara."

"Aha."

Chiar era soare.

19, 18, 17

Scrie cifre pe tabla neagra. 19, 18, 17. O vad printre mese si fum de tigara. Cat as fi vrut sa arunc si sa scriu si eu.

Il vad prin oglinda masinii si se apropie. Pentru o secunda am crezut ca se va termina acolo. Dar ma ocoleste.

Rad in jur si incearca sa o agate pe tipa de la masa vecina. Nu va merge. Lipseste ceva.

Se uita la mine stand in fata si se gandeste ca nu mai sunt ce obisnuiau ei sa fie odata. Cobor la urmtoarea si il las sa isi aminteasca.

Si iarasi scartaitul cretei pe tabla. Am mai dobandit inca o abilitate. Aceea de a auzi. Si fumul. Nu e suficient. Si gustul mancarii. De parca nu ai mai mancat niciodata si nu mai stii sa faci asta.

Frigul de afara. Te incalzeste. Felia de lamaie si ciocolata cu bucati de alune si mirosul de cocktailuri, tramvaiele de 11 noaptea si fumul. Linistea care te asteapta acasa.

Mana ei scrie intr-una cifre. Si scartaie. O vad si ii aud, si trec si strang si impart si zambesc. Mirosul de cocktail cu lamaie. Si scartaitul. 19, 18, 17.

Clar, limpede si sigur

La un moment dat incepi sa vezi din ce in ce mai bine. Ajunge sa te uimeasca chiar si pe tine cum de ti-ai dezvoltat aceasta abilitate. Vezi lucruri pe care inainte nu le observai, vezi dincolo de fete, dincolo de gesturi si mimica fetei.

E un simt care ti se dezvolta in timp, exact atunci cand te astepti nai putin. Te uiti la omul din fata ta, de pe bancheta din fata din metrou si brusc iti dai seama ca desi il vezi aproape zilnic, azi interpretezi altfel totul. Treci peste "oare e vesel, oare s-a certat cu cineva, oare e ingrijorat" si ajungi direct la el, asa cum e si asa cum nu vrea sa fie vazut de catre ceilalti.

Nu e usor sa fii exact asa cum esti si sa ii lasi pe ceilalti sa te vada fara nici un fel de make-up. Te face vulnerabil si slab. Si atunci ataca. Si renunti din nou la a mai fi tu. Din acel moment stii un singur lucru: trebuie cu orice pret sa te aperi si sa te trezesti dimineata oricum, dar sa scapi de acel nod in gat.

La un moment dat insa incepi sa vezi. Mai clar, mai limpede si mai sigur ca niciodata.

Trucuri

Ma gandeam ce inseamna cand visezi tot felul de prostii. Pescarusi, 10 oameni care nu inteleg si tu singura care incerci sa ii convingi ca marea e acolo si trebuie sa o vada. Iar ei stau linistiti si nu schiteaza macar un gest. M-am prins insa.

In general vrem lucruri imposibile. Si uitam de ce am vrut la un moment dat o chestie. Si mergem mai departe si mintim si radem si mintim si radem. Imi plac fetele oamenilor care fac asta. Te pun pe ganduri. Si ajungi sa iti regizezi fiecare miscare si sa prevezi ce va face celalalt. Si asa devii un bun scenarist, prieten, om.

Totul se reduce la cum sa te descurci mai bine, cum sa reusesti, cum sa pari. Iar daca incerci sa simplifici totul la cum sa fii, cum sa te trezesti, cum sa zambesti, lucrurile dispar.

Intotdeauna mi-au placut trucurile. Au mascat realitatea.

Nimic mai bun decat...

Catalin se gandeste sa imi mai trimita "melodii de colectie". Nimic mai bun pentru vineri seara, si pentru a trece peste lipsa de chef, peste chestii care te irita o saptamana intreaga, peste nopti nedormite si lucruri pe care nu ai cum sa le accepti.

Deci... nimic mai bun decat cateva minute in care sa nu iti pese de toate tampeniile spuse timp de o saptamana, de toate clipele cand iti venea sa dispari pur si simplu si de toti oamenii care nu vad.

Only one way

Nu exista cale de miljoc sau locul doi.

Nu exista favoruri si vorbe in care nu crezi.

Nu exista compromisuri.

Exista un singur drum pe care mergi drept, inainte, indiferent unde te va duce si indiferent de obstacolele pe care le vei intampina. E al tau si stii ca acolo nu vei face niciodata compromisuri chiar daca te vei rataci. Stii ca vei auzi multe lucruri, dar cel putin sunt lucruri in care cei de langa tine cred. Nu vei face si nici nu vei primi favoruri. Si te va durea si vei merge mai departe. Dar e al tau si trebuie sa il urmezi. Chiar daca te va durea al naibii de rau.

Si vei lasa in urma oamenii care te-au placut. Dar care nu au fost niciodata in stare sa spuna "te iubesc" sau "te urasc".

Cineva, inaintea ta

De ce dimineata e lumina?

Privirile lor

O parte dintre ei ma privesc prin geamuri care nu au mai fost curatate de mult timp. Si nu au nici macar apa la dispozitie. Si nici nu vor avea vreodata. Pentru ca se uita aiurea.

O alta parte vad ceva. Au reusit sa curete un cerc pe geam asa cum dezaburesti ferestrele iarna. Dar le murdaresc la loc in cel mai scurt timp.

O parte rad si sunt fericiti. Ii privesc si ma intreb de cand nu am mai stat si eu la fel de aiurea intr-un leagan spunand nimicuri.

O parte ameninta si ma doboara. Pe ei ii iubesc cel mai mult. Imi plac pentru ca se chinuie.

O parte se lipesc de geam si doar ma privesc. Nu ii vad.

O parte deschid geamul.

Head over feet

Sotron si bucati de creta

Obisnuiam sa impartim totul, de la pachetul de biscuiti, nisipul pentru castele si merele de la ora 4. Caruciorul in care incapeam amandoi, scara de bloc, bunicii si toate dupa-amiezele in care in mod implacabil eram impreuna. Timp de 10 ani. Primii.

Radea uneori prea tare si isi agita mainile in aer de parca inalta zmeie care nu existau. Imi canta la multi ani de ziua mea desi pronunta putin diferit cuvintele si de fiecare data la a doua strofa uita versurile. Uita si imi povestea de minim 4 ori aceeasi poveste pe care o stiam de atata timp.

La un moment dat, a incetat sa mai fie vesel, sa deseneze cu creta colorata pe asfalt. Am continuat sa impartim aceleasi lucruri. De ziua mea insa s-a oprit dupa primul vers din melodie. A incercat, dar le uitase pe celelalte. Nu mai urca nici zmeie imaginare, si nici nu mai vorbea la fel de mult.

Apoi a plecat. Nu am stiut niciodata unde.

Azi am revazut o umbra. Trasaturile imi pareau familiare, desi au trecut mai bine de 15 ani. Gesticula la fel de rapid iar degetele mainilor lui aveau o pozitie ciudata. Atingea aerul si parca incerca sa deseneze fara creioane. Statea pe scaunul din masina, in spatele meu, si ma privea. Am inteles cand a ras. Un ras zgomotos, anormal, un tremur al intregului corp si o privire pierduta departe.

Era el, acelasi prieten cu care am impartit carucioare, sotroane si zile de nastere. Acelasi el care poate in nebunia lui m-a recunoscut. Pacat insa ca pe el nu il mai recunoaste o lume intreaga.

Vrei sa fii stapanul meu?

Sunt 3 si sunt metisi de labrador, un baietel si doua fetite, mai mult decat adorabili. Mamica lor adoptiva ii ingrijeste cu mare atentie si iubire, insa nu ii poate tine pe toti.

Daca iti doresti unul dintre ei si doar daca le poti oferi tot comfortul si iubirea de care au nevoie, vorbeste cu mamica lor adoptiva la nr. 0722439919.

By your side

Food, sex and silence

M-a luminat cineva zilele trecute asupra unei probleme care ma macina de mult. Si anume ce isi doresc barbatii.

Pot spune ca a fost previzibil si totusi...

"Food, sex and silence"

Puteau parca mai mult. In fine. Sunt curioasa in ce ordine. Ar fi funny sa fie in ordine inversa: silence, sex and food. Adica trebuie sa taca inainte (evita riscul de a intra prea mult in detalii si a zice numai prostioare plictisitoare) si sa manance dupa (varianta imbunatatita la somn).

Si totusi... doar atat?

Noi ne dorim "mai mult". Varianta cosmetizata de la intalniri romantice, trandafiri, plimbari, un caine, o privire aprobatoare, un "da, arati bine azi".

De fapt, ar fi cazul sa trecem si noi peste faza asta si sa ne "maturizam". Sau sa ne aliniem la standardele impuse (inca nu le-a reusit) si sa avem o lista mai scurta: shoes, coffee and... shoes.

High Hopes

Our weary eyes still stray to the horizon
Though down this road we've been so many times

Remedii interzise

La 11 noaptea ti se face pofta brusc de inghetata. Si stii ca nimeni si nimic nu te poate scoate din starea asta. Doar sa conduci pe o strada pustie si sa mananci o inghetata in cantitati de care sa iti para rau a doua zi. Din pacate nu ai la dispozitie decat cea de-a doua varianta - strada pustie.

Si pofta de inghetata, si toate lucrurile incurcate, si o esarfa cu buline. O pofta de inghetata care te depaseste. Lucruri incurcate pe care nu are rost sa incerci sa le descurci.

Lucruri pentru care nu trebuie sa dai socoteala. Nu imi plac judecatorii. Esarfa cu buline. Nu seamana cu cea de stewardesa.

Concluzia: pepene galben pentru zilele in care nu vezi lucrurile tocmai in roz, tiramisu pentru orice stare de nervi, portocale pentru bunadispozitie, ciocolata pentru lucruri nejustificate, vanilie pentru toate chestiile pentru care nu trebuie a dai socoteala. Buline pentru ca asa trebuie sa fie.

Si ora 11 doar pentru ca este interzis si imi place.

Si prieteni care stiu asta.