Carmen zicea ca sunt molipsitoare. Chiar vreau ca lumea sa se molipseasca de lucrurile bune de la mine. Ma trezesc in fiecare dimineata cu gandul ca toti oamenii sunt buni, am momente in care ii urasc pe toti, dar adorm cu gandul ca trebuie sa stii cum sa privesti in jurul tau, cum ziceam, totul se rezuma la unghiuri.
Nu stiu cat de mare e puterea mea de convingere, dar iata 10 motive pentru care o rog sa se suie vineri la 12.40 in tren:
1. Pentru faptul ca a stiut de fiecare data miile mele de motive pentru care vars cafeaua;
2. Pentru ca desi nu fumeaza a respirat cuminte fumul meu de tigara in toate pauzele mele dese de fumat.
3. Pentru serile de Decembrie in care credeam ca e Ajunul Craciunului, iar noi munceam cuminti sa organizam petreceri, sa facem afise, prezentari si poezii de Craciun.
4. Pentru toate datile cand ne-am mai certat si am trecut peste;
5. Pentru toate dupa-amiezele in care probam fuste la Giulia si nu ne induram sa le cumparam, pentru acea fusta albastra pe care ne gandeam sa o cumparam la comun si sa o purtam cu randul;
6. Pentru ca mi-a ascultat aberatiile (multe la numar) de fiecare data. Pentru ca a acceptat sa incerce hobby-urile mele ciudate, a stat in picioare pe gheata si a dansat salsa.
7. Pentru toate banner-ele facute la ideile mele aiurite.
8. Pentru ziua in care a defilat pe hol cu o geanta aurie in mana si m-a facut sa pic pe jos de ras.
9. Pentru zecile de pungi de pufuleti mancate pana la metrou. Pentru rezistenta la telefoanele mele date la 11 noaptea ca sa ii povestesc tampenii.
10. Pentru faptul ca pleaca, desi ramane in acelasi loc, si pentru ca azi in metrou aveam un nod in gat si ma usturau ochii.
Presupun ca pe una din cele mai bune prietene ale mele nu trebuie sa o conving sa vina la mare si sa ii enumar motive. Pentru ca ar trebui sa numar cam multe si deja devine prea lacrimogen postul asta. Oricum, pentru ca a crezut in mine, m-a ajutat, m-a sustinut, a baut o groaza de frappe-uri si caffe latte cu mine, m-a facut sa fiu si eu obsedata de horoscop, mi-a ascultat toate povestile mai mult sau mai putin plictisitoare, mi-a citit articolele (si sunt mandra ca ii plac), mi-a dat incredere si cate un cot atunci cand o luam razna, pentru ca se mai intampla sa ni se intamle aceleasi lucruri, pentru ca i keep smiling in fiecare zi cu ajutorul vostru....
That's what friends are for :)
miercuri, 1 august 2007
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
7 comentarii:
Ce frumos... vrei sa fi si prietena mea? :D
Bineinteles, bineinteles :D Doar mergem si la mareeee!!!!
Hihi, nu stiu pe Dana, dar pe mine m-ai facut ca sniffai putin. Pupici.
:) Trebuia sa va fac sa zambiti amandoua, asta era ideea :)
Vad ca la capitolul "cum sa facem lumea sa sniffaie" te descurci de minune :) Poate ai timp sa te distrezi si cu asta http://drakmik.blogspot.com/2007/08/cica-leapsa.html
Acum, dupa ce am scapat cu viata din Costinesti, trebuie sa te avertizez sa nu mai folosesti niciodata metoda asta. Pentru ca functioneaza si cine stie pe unde mai ajung... :))
stii, cineva a vrut sa ma convinga ca pretenia de orice fel e ca o lupta, ca un "concurs" de dovezi si incercari... de fapt e totul atat de simplu, sunt chestii banale , lucruri marunte, pe care din suflet, cu fiecare bataie a inimii si cu fiecare respiratie in doi le transformi in cele mai mari comori... frumoasa si melodia... multumesc
Trimiteți un comentariu