Radea uneori prea tare si isi agita mainile in aer de parca inalta zmeie care nu existau. Imi canta la multi ani de ziua mea desi pronunta putin diferit cuvintele si de fiecare data la a doua strofa uita versurile. Uita si imi povestea de minim 4 ori aceeasi poveste pe care o stiam de atata timp.
La un moment dat, a incetat sa mai fie vesel, sa deseneze cu creta colorata pe asfalt. Am continuat sa impartim aceleasi lucruri. De ziua mea insa s-a oprit dupa primul vers din melodie. A incercat, dar le uitase pe celelalte. Nu mai urca nici zmeie imaginare, si nici nu mai vorbea la fel de mult.
Apoi a plecat. Nu am stiut niciodata unde.
Azi am revazut o umbra. Trasaturile imi pareau familiare, desi au trecut mai bine de 15 ani. Gesticula la fel de rapid iar degetele mainilor lui aveau o pozitie ciudata. Atingea aerul si parca incerca sa deseneze fara creioane. Statea pe scaunul din masina, in spatele meu, si ma privea. Am inteles cand a ras. Un ras zgomotos, anormal, un tremur al intregului corp si o privire pierduta departe.
Era el, acelasi prieten cu care am impartit carucioare, sotroane si zile de nastere. Acelasi el care poate in nebunia lui m-a recunoscut. Pacat insa ca pe el nu il mai recunoaste o lume intreaga.
22 comentarii:
Oare sa va dau si eu voua o "lectie"?...Nu cred...
Oricum jocul jucat intre vecini a fost super misto si mie mi-a dat raspunsul corect...pt asta mc...pt restul...oare ce sa zic...mai bine tac...
Te foarte felicit. Prea tare mi-a plăcut!!
Bafta la toata lumea...si nu uitati fiti voi si fiti buni! ;)...doar o parere si just that...
uite, deocamdata am dat cele 5 stelute articolului tau, iar comentariul il voi lasa mai tarziu... vroiam doar sa iti spun atat : astazi ai scris exact asa cum ai scris atunci cand te-am citit prima oara... atunci era "Doar mere si ceai", azi ne intoarcem la "Sotron si bucati de creta"... Mda... acum ma las doar sa gandesc si sa imi descopar jocurile din copilarie, prietenii dragi si... amintirile... cred ca asta ai si vrut... iar eu , prntru a mia oara cred, iti multumesc...
Buna seara, Simona !
@anonim etc: bine-ai venit din nou.
@un copilutz: :)
stii, Dragos, "masa" era pusa, eram toti acolo, asteptam paharele de Martini... mda, cu lamaie si cu masline, servetele si umbrelute... ti-aduci aminte, nu? doar ca ai plecat putin si in loc sa te intorci, ai inceput sa "canti" la alte mese, iar eu cel putin, ma simt aiurea cand cineva "da din casa" sau lauda pe cineva total diferit, exact asa cum, cu cateva ore inainte ma lauda si pe mine... imi place mult ecoul, insa asta nu inseamna ca trebuie sa urlu sa ma auda toata lumea... e de ajuns sa soptim intre noi... poate ca nu mai eram de ajuns, poate ca suntem "superficiali"... nu mai stiu decat ca nu mai merit demult un 10, nici macar cu "minus".
am zis doar despre mine, dar ceva ( si nu e sigur zodia de vina si nici 11-le ;) ), o sa ma prefac ca nu stiu ce, imi spune ca si ea gandeste cam a fel... nu bag mana in foc, nu jur, insa imi pare ca inca te mai astepta la "masa" plina de "vecini" si de idei frumoase...
PS: daca, vrei, Simona, da copy/paste acestui mesaj si posteaza-l pe articolul "buclucas"... e prea frumos ce ai scris aici ca sa intram in polemici si aici ...
Ai grija de tine si o seara linistita tuturor !
;)
Si de ce anumite lucruri sunt previzibile si de ce sa nu incerci si de ce sa nu poti...si cine e prieten cu cine si de ce cainii cu cainii, girafele cu girafele si preferata mea porcii cu porcii...
Hai v-am pupat si aveti grija de voi...si cand e cazul...arde taranul si ia-i pamantul...si sa nu uitam sa gandim frumos...
Si eu am dat tot 5 dar pesemne ca meritam toti un 2 lesinat :))...si inca o data de ce blogul nu e pt intimitati si fiecare citeste si aude ce vrea...si nu ce trebuie...si de ce sa nu ma ard si de ce sa nu ard...important e sa inveti si sa cauti sa afli mereu cum si sa afli ce esti sau ce vrei sa fi...si doar asa vei putea fi modest asa cum ziceai tu bine...
Gata chiar nu mai zic nimic si ma duc sa-mi vad de ale mele ca deja urla Salam si Parazitii in masina si ma cheama sa vin la ei ;)...si da pot fi si al draq de rau si al draq de bun si stiu si cand sa zic Marsh ma d-aici si cand sa tac...si ce e cel mai frumos...mai vreau sa invat multe si chiar o voi face...nu am de ce sa nu incerc...
gata...dau delete si imi vad de treaba ca am "gresit" din nou ca sa arat cat de previzibili putem si chiar suntem toti...si de ce stiam ca va veni raspunsul vostru si de ce al meu si de ce testam fiecare si de ce ceea ce stim trebuie "tinut in casa"...si de aia zic ca toti mai avem multe de invatat si e mai bine sa invatam cum trebuie si nu ranind sau incercand sa-i schimbam pe alti...si cine a zis ca vreau sa fim prieteni?...eu nu...si asta nu are nici o nuanta rautacioasa (doar ca nu va cunosc si nu ne-am testat in conditii optime)...si nici nu caut parerea cuiva care pt mine nu conteaza (pt simplul fapt ca nu-l cunosc) si important e ce cautam si cum alegem sa ne raspundem fiecare...asta nu inseamna ca nu ai de invatat de la toata lumea...si ca nu iti va fi clar de ce inveti sau cum...si de ce cu unii si niciodata cu real friends...si de ce sa fim modesti...si multe altele pe care le stiti si singurei si nu dau eu lectii ca ele se dau doar in cercurile de prieteni si la "mesele potrivite" si nici nu le exprim aici ca nu as avea de ce...si de ce fiecare isi va gasi singurel exact drumul pe care-l cauta si mai ales pe cel pe care-l merita cu toate limbile si starile de ce smecher sunt eu si ca sunt cel mai tare si restul sunt prosti...nu asa...ca asa ne pierdem de tot...inveti, tragi semnale si totul cand e cazul, si niciodata adevarul meu e cel mai tare si mereu argumente...no need to post...cu toate ca e un free choice si toata lumea poate intelege exact ce vrea sa inteleaga...take care si zile fericite!...si nu e cazul sa-mi demonstrez ceea ce am invatat sa stiu deja si de aia nu ne cunoastem si poate, zic doar poate, lasand loc de interpretarile voastre, vedem doar cat se poate vedea din aceste mesaje impersonale...in care fiecare dam doar cat e cazul sa dam in conditiile date...
Gata si cu blogul...oare ce o urma...sincer nu vreau sa stiu...dar sigur stiu pe undeva printr-un colt...sau poate nu stiu nimic...cred ca varianta finala e cea mai corecta!...si acum stiu...si e clar...si o exprim cu voce tare doar acolo unde nu conteaza in mod direct...altfel ar fi doar falsitate si superficialitate intr-adevar si o lipsa de modestie care nu mi-ar provoca decat o stare de...si poate am sunat suficient de "nemodest", si poate asta am si vrut, si poate si asta sunt, sau poate nu...cine stie?...si inca o data de ce sa nu dam sau sa dam lectii...
Aaaaaaaa si sa nu uit...mersi de raspunsul corect... si in sfarsit adio for good...
ufff, hmmm, nu mai stiu ce sa spun... prieteni... lectii... modestie... demonstratii... nu prea am mai inteles ce vrei sa spui sau poate ca nu am mai vrut eu sa inteleg ca in trecut... chestia cu vecinii a fost reala si cu "masa" la fel... sper ca Simona va trece peste toate si ca nu ai (ati) ranit-o... chiar nu cred ca asta a vrut cand a inceput sa scrie... eu doar m-am simtit jignit... adica pentru mine sustinerea si prietenia se intampla, nu se spun, nu se urla pe la altii, iar tu ai uitat sa ii fii aproape cand a avut nevoie sa nuii fie zdruncinata increderea... atat: sunt dezamagit, dar nu de mine trebuie sa te intereseze, zau asa... eu chiar sunt nimeni pentru tine si asa si trebuie sa fie poate...
Cred ca nu mai e nevoie sa spun ca nici nu se putea sa aleg altfel... nu suporta comparatie... De la mine : adio... ti-l spun aici pentru ca aici ai tot scris... Simona, iar imi cer scuze... intelegi tu...
Ai grija de tine, ingere !
am spus mai devreme ca o sa las si comentariul... simt tristetea din scrisuul tau... iar amintirile imi par ale mele... cred ca toti au pierdut vreodata pe cineva, pe cineva cu care credea ca poate sa azboare dincolo de stele si cu care era nevoie doar de zambete si magii pentru a face un zmeu sa se inalte... si nici nu era nevoie de vant... dar cum ai scris tu, Simona, chiar te face sa simti, nu doar sa iti aduci aminte rece... poate nu am inteles eu foarte bine, dar mi-a placut mult de tot si chiar m-ai facut sa revad persoane din trecutul mai indepartat sau mai apropiat pe care le-am pierdut... iar asta e cel mai important... iti multumesc frumos.
Buna seara, Simona !
Oare nu ne "jucam" toti prea mult cu focul acuma?...eu sincer zic ca nu stiu raspunsul...si nici nu cred ca vreau sau sunt pregatit sa-l aflu...sigur sunt mai mic decat as vrea sa cred...si poate ca acum chiar voi tace definitiv...ar fi mai bine oricum...
@just you: tu te joci cu focul, in fine. ma gandeam totusi ca aveti nevoie de un forum ceva si sa va las sa vorbiti intre voi. daca mai ai reclamatii etc foloseste adresa de mail, te rog.
ma, oi fi eu pisoi, dar prea nu inteleg nimic din ce vorbiti voi acilea...
@simona: frumos ce ai scris.. imi plac desenele cu creta si jocurile...
@ceilalti: ganditi, dom'le, frumos !!!
@garfield: multumesc:) in rest nici eu nu mai inteleg, ii las doar sa vorbeasca, vorbeasca, vorbeasca... ma gandeam sa le fac si o cafea in caz ca isi pierd energia:)
Pai sa fie un Brazilian Nut la mine (mare, cu multa energie) :) Glumesc... adik nu glumesc, beau, dar nu singur... Il salut si pe Garf si mai spun doar ca am mai ascultat o data melodia lui Sade... poate ca se potriveste cu ce ai scris tu aici, poate nu... poate ca mereu e vorba de zmei inaltati stangaci sau de cuvintele pe care uitam sa le mai rostim, de sotron si de creta si de desene perfecte pe ceruri prea senine... sau poate, la fel ca in copilarie, e vorba doar despre cei pe care ii avem aproape... si pe care ii dorim mereu acolo...
Buna seara si weekend plin de zambete !
la o cafea ma bag si eu :)...
si cred ca te-a recunoscut, simo. si-atunci o lume intrega s-a oprit, precum bucata de creta aruncata in sotron.
asa-i jocul.
... cu doua lingurite de zahar
:) cu 2 lingurite de zahar sa fie atunci! bine-ai venit!
hei, vin mereu. dar nu intotdeauna ma opresc la o cafea!
:))
si eu care pun cafea in ibric de fiecare data.... :D
e bine ca de-acum stiu!
Trimiteți un comentariu