Isi sprijina sacosele pe picioarele mele. De zece minute. O aud cum vorbeste in spatele meu de trafic, aglomeratie si domnisoara care nu i-a dat locul azi in tramvai. De asta a ales microbuzul azi in loc de orice altceva. Interesanta alegere, as putea spune.
Ar trebui sa ma irite, dar are o voce placuta. Asa ca incerc sa mai uit de efectul sacoselor ei asupra picioarelor mele deja amortite. La un moment dat se face intuneric. Fularul ei impresionant prin dimensiuni si textura ajunge pe fata mea. Nu stiu prin ce miscari abil efectuate, dar... era acolo. Insa are o voce placuta in continuare si rezist.
Monologul, presarat pe alocuri cu interventii nervoase ale celor din jur, trece de la domnisoara care nici in ruptul capului nu i-a dat locul de dimineata, la retete culinare de care nu mai auzisem in viata mea (dar pareau bune), la povesti despre rude mai mult sau mai putin indepartate, la intrebari retorice (ne vom mai misca vreodata de aici), la tacere in cele din urma.
Si la plans. Un plans mai neasteptat si mai clar ca niciodata. Si la linistea dimprejur. Si la vocea ei placuta, picioarele mele amortite, si neputinta de a o ajuta cumva.
joi, 29 noiembrie 2007
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
5 comentarii:
dupa miercurea plina de cafea cu lapte, gasesc la tine, Simona, o zi de joi normala si plina de agitatie, parca aud vocea si lamentarile femeii cu vocea placuta (?!?) si... frumos ai mai desenat o za din saptamana... te rog insa , macar pentru mine, sa-mi faci din cuvinte si din culori de toamna, o zi de duminica lunga cat o saptamana, sa pui si un pic de soare, sa pui si ploi, apoi, pe seara, sa faci sa ninga cu fulgi mari si albi, sa pui nu sacose si fulare, ci perne mari si pufoase si sa imi asezi pe gene tot somnul si toata linistea... si poti sa ma trezesti tarziu, sa fie miercuri sau joi, cu un ceai cald sau cu o cafea cu lapte... Buna dimineata !
stii, ce ai scris tu aici e ca bancul cu RATB :))- numai ca ai evidentiat partea mai sensibila a bancului. Cunosc ce spui tu aici mai ales ca stii povestea cu twenty-ul:))..aici ai trairi emotionante, senzationale la orice ora din zi, unde cativa batrani impartasesc pareri subiective de cand era ceausescu, sau de unele medicamente de care auzi pentru prima oara...Partea mai trista a chestiilor astea este ca vezi o imagine stearsa a unui "fost om" acum fiind mai mult umbra a trecutului. Cat despre imbulzeala, ce sa zic, ai noroc ca si-au sprijinit doar o sacosa, eu deseori nimeresc cate o gaina in spate, sau cate o tiganca care pute rau sau cine stie daca am norocul, un betiv, si un controlor derutat de cata multime are de controlat...si culmea fiind, toti au bilet:D
Oricum, prin aceiasi exeperienta o sa treci si u oricum....mai ales ca ai norocul sa vii doar in zile de sarbatoare:))
@Alex: Sa inteleg ca trebuie sa mai fac un descant... Pentru o zi de duminica...
@Igor:Partea cu gaina mi s-a parut pur si simplu amuzanta. Cat despre "umbrele" oamenilor care au fost, se pare ca ma urmaresc peste tot.
:) sigur mai trebuie un descantec pentru ce zi de duminica vreau eu... ai grija de tine, Simona si incearca sa zambesti. Buna seara !
Trimiteți un comentariu