So what's wrong with the Blueberry Pie?
Intreba adorabila Norah Jones. Am incercat sa vad si eu pana la final what's wrong with the blueberry pie / My Blueberry Nights.
Primul film in engleza al lui Wong Kar Wai (In the Mood for Love, Hong Kong Express) si o alegere inspirata de a o distribui in rolul principal pe Norah pentru care My Blueberry Nights constituie debutul cinematografic.
Desi la inceput mi s-a parut genul de film in care toate se desfasoara mult prea lent si parca auzeam mereu pe fundal sunet de ploaie, intr-un final mi-am dat seama ca tocmai asta e farmecul. My Blueberry Nights e genul de film de vazut seara tarziu sau dimineata devreme, pe ploaie, si neaparat cu ceva de baut langa.
Scenariul e relativ simplu. Jeremy (Jude Law) are o cafenea in New York. Si o placinta cu afine atat de geniala incat nimeni nu o vrea. Doar Lizzie, intr-o seara, dupa ce afla ca iubitul o insela.
So what's wrong with the Blueberry Pie?
There's nothing wrong with the Blueberry Pie, just people make other choices.
Totul se repeta pana in momentul in care Lizzie se hotaraste sa traverseze America in cautarea iubirii. Nu o va gasi, dar se va regasi pe sine. Si pe Jeremy, in aceeasi cafenea, la 300 de zile distanta dupa ultima placinta cu afine mancata in aceeasi cafenea.
Nu stiu ce mi-a placut mai mult. Probabil cateva replici memorabile, atmosfera de ploaie a filmului, Jude Law fumand in fata cafenelei, sarutul din final sau Natalie Portman in Jaguar-ul decapotabil gonind pe autostrada pustie.
Probabil cate putin din toate. Sigur Jude Law si sigur replicile:
"Ii placeau cheile si asfintiturile. Se pare ca mai mult asfintiturile. Incat s-a pierdut pana la urma intr-unul dintre ele."
"De ce pastrezi toate cheile? N-as putea sa le arunc, daca as face asta ar insemna ca acele usi se vor inchide pentru totdeauna si nu sunt eu in masura sa decid asta, nu?"
"Mi-a luat aproape un an sa ajung aici. Pana la urma nu este asa de greu sa traversezi strada, depinde insa cine te asteapta de cealalta parte."
"Cateodata ne bazam pe oameni ca pe o oglinda care ne arata si ne spune cine suntem."
Intr-un final, dupa o ora si jumatate, am gasit si raspunsul... There's nothing wrong with My Blueberry Nights... E doar un film adorabil ce merita vazut.
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
2 comentarii:
:)
ma bucur ca ai vazut ultimul wong kar way.
'my blueberry nights' mi-a placut si mie, in ciuda criticilor (majoritatea nefavorabile) la care a fost supus.
intr-adevar ultima sa realizare nu mai are forta unui 'in the mood for love' sau '2046', dar ceva tot a ramas... ceva din muzica, atmosfera, stil, chiar din gust :) apropo de gust, am savurat din plin jocul lui natalie portman, atat de buna in rolul asta care nu o prinde deloc :))
e extraordinara fatuca asta!
si inca ceva. nu cred ca w.k.w. a dorit un film sofisticat, o schimbare de registru, chiar daca a ajuns la hoolywwod.
si probabil aici a gresit taiwaneyul. a ramas cu aceeasi farama de poveste de dragoste in minte, una care il obsedeaza si pe care continua sa ne-o expuna expresiv, in maniera-i unica.
astept insa si altceva din partea acestuia. astept urmatorul lui film :)
:)
my blueberry nights mi-a facut o pofta nebuna de placinta cu afine... in rest, chiar daca a primit o groaza de critici negative, chiar mi-a placut, poate nu la fel de mult ca "In the mood for love", dar...:)
Trimiteți un comentariu