Desenele cu carioca pe tablia patului sau tortul in forma de arici cu ghimpi de ciocolata de la 3 ani. Astea sunt ale mele, cele mai "vechi" amintiri. Ale tale care sunt? :)
Cu spatele lipit de soba fierbinte, pe un scaunel de lemn mic-mic, langa scaunelul un pic mai mare al bunicului, in timp ce bunica se ducea dupa lumanari. Ne taiasera iar lumina...asa era normal atunci.Nimeni nu se speria. Caldura in intuneric. Asta e cea mai veche amintirea a mea.
Cea mai veche amintire :-? Cred ca este vorba de gentuta pe care mi-a cumparat-o mama la varsta de 3 ani si jumatate, cu gandul ca anul urmator o sa ma duc la gradinita. Dar nu a fost chiar asa; Inca mai am gentuta si mereu ma gandesc cum as fi folosit-o in scopul in care mi-a fost cumparata si nu o sa mai aflu niciodata raspunsul.
tot in jur de 3 anisori aveam...si eram tare mandra de rochita mea galbena cu o buburuza mare pe care o admiram nonstop, fapt pentru care ma tot impiedicam ;))
Cea mai veche amintire pe care o am e de la gradinita. In fiecare dupa-masa trebuia sa dormim. Eu si sora mea, patul ei fiind langa patul meu, ne trageam plapuma pe cap si ne faceam putin loc sa ne vedem unul pe celalalt. Nu vroiam sa dormim nicidecum. Ne ceream la baie din 10 in 10 minute, dar pana la urma tot am cedat oboselii :)
Amintire mai veche nu am, pentru ca am suferit o trauma psihica atunci cand eram mic... long story
Prima amintire?! Nu stiu daca e prima amintire sau faptul ca mi s-a povestit mult despre acest lucru ma face sa cred asta... Cand eram mic-mic dupa ce papam la sanul mamei imi ridicam capul si-o muscam de barbie. Mamica mea chiar are niste urme (cicatrici, nu prea mari) pe barbie si mi-a spus ca eu i le-am facut...
culoarea turquoise a bratarii pe care am cumparat-o pentru o fetitza, la gradinita.. si pentru care am plans o zi intreaga ca era deajuns de scumpa.. :D si fata si bratara!
Cea mai veche amintire vine de la un an si un pic si nu-mi amintesc decat senzatiile. Eram intr-un carucior cam mare ptr varsta aceea, pe post de concurent intr-o cursa (de carucioare, evident). Frate-meu ma impingea si am iesit castigatori :D "Decorul" acesta mi-a fost povestit de mama (care l-a surprins pe frate-meu in plina cursa), pentru ca eu tin minte doar senzatia de viteza amestecata cu spaima si vantul care-mi venea in fata. Cea mai veche amintire constienta e de la 3 ani. Mama (asistenta de meserie) reusise sa-mi gaureasca o ureche, cand s-a luat curentul. Eu ma smiorcaiam, bunica-mea se ruga de mama sa ma lase, dar nu-mi amintesc durerea. Imi amintesc cum arata bucataria luminata de o lampa de gaz (in care se inrosise acul "vinovat"), de lamentatiile bunica-mii si de expresia darza a mamei. Mi-a ramas senzatia de caldura si apropiere si protectie.
Cea mai veche amintire a mea e de la vreo 2 anisori si un ceva, cand mama a adus-o acasa pe surioara mea si eu asteptam dupa usa foarte curioasa sa o vad si sa aflu daca o sa ma pot juca cu ea :D
cea mai veche amintire a mea....e de pe la 3 ani...când frate-miu, care e cu 5 ani mai mare se cerea la joacă, şi vroiam şi eu să ies...aşa că bietul meu frate era nevoit să mă care după el...de multe ori nici nu putea să se joace fotbal cu ceilalţi baieţi din cauza mea... :( P.S.: si azi ii sunt recunoscatoare pentru ca in copilarie a renuntat la multe chestii pentru mine.
Prima noapte dormita in cort in gradina bunicilor. Casa inca in constructie, mirosul de rumegus proaspat, de lapte de bivolita si sunetul pe care il facea spaclu cand bunicul amesteca cimentul in roaba.Bancuta de lemn din fata curtii pe care stateam seara cand se intorcea de pe camp ciurda. Si, bineinteles: corcodusele, prunele, rosiile, apa de la fantana... Am fost un copil norocos. :)
Cu spatele lipit de soba fierbinte, pe un scaunel de lemn mic-mic, langa scaunelul un pic mai mare al bunicului, in timp ce bunica se ducea dupa lumanari. Ne taiasera iar lumina...asa era normal atunci.Nimeni nu se speria. Caldura in intuneric. Asta e cea mai veche amintirea a mea.
RăspundețiȘtergereCea mai veche amintire :-?
RăspundețiȘtergereCred ca este vorba de gentuta pe care mi-a cumparat-o mama la varsta de 3 ani si jumatate, cu gandul ca anul urmator o sa ma duc la gradinita. Dar nu a fost chiar asa;
Inca mai am gentuta si mereu ma gandesc cum as fi folosit-o in scopul in care mi-a fost cumparata si nu o sa mai aflu niciodata raspunsul.
P.s. eu am intrat direct in clasa 1 :(
Prima zi de gradinita: groaznic!
RăspundețiȘtergereA doua zi de gradinita: mazare, ciorbica, prajitura, mi-am revenit!
@irina: ehhh ce frumos...
RăspundețiȘtergere@just a kid: deci se pare ca nu sunt singura care isi aminteste prima chestie de la 3 ani:)
@cristina: mazarea de la gradinita - de acord cu tine! :D
tot in jur de 3 anisori aveam...si eram tare mandra de rochita mea galbena cu o buburuza mare pe care o admiram nonstop, fapt pentru care ma tot impiedicam ;))
RăspundețiȘtergereCea mai veche amintire pe care o am e de la gradinita. In fiecare dupa-masa trebuia sa dormim. Eu si sora mea, patul ei fiind langa patul meu, ne trageam plapuma pe cap si ne faceam putin loc sa ne vedem unul pe celalalt. Nu vroiam sa dormim nicidecum. Ne ceream la baie din 10 in 10 minute, dar pana la urma tot am cedat oboselii :)
RăspundețiȘtergereAmintire mai veche nu am, pentru ca am suferit o trauma psihica atunci cand eram mic... long story
O zi frumoasa!
@alya: :) deci buburuza era de vina!
RăspundețiȘtergere@tyb: ehe, ce amintiri am si eu cu dormitul la gradinita:)
Prima amintire?!
RăspundețiȘtergereNu stiu daca e prima amintire sau faptul ca mi s-a povestit mult despre acest lucru ma face sa cred asta... Cand eram mic-mic dupa ce papam la sanul mamei imi ridicam capul si-o muscam de barbie. Mamica mea chiar are niste urme (cicatrici, nu prea mari) pe barbie si mi-a spus ca eu i le-am facut...
@perti: asta da amintire veche:) si asa frumoasa...
RăspundețiȘtergereMultumesc! :blushing:
RăspundețiȘtergereculoarea turquoise a bratarii pe care am cumparat-o pentru o fetitza, la gradinita.. si pentru care am plans o zi intreaga ca era deajuns de scumpa.. :D si fata si bratara!
RăspundețiȘtergeregenerozitate de la o varsta frageda:p
RăspundețiȘtergereCea mai veche amintire vine de la un an si un pic si nu-mi amintesc decat senzatiile. Eram intr-un carucior cam mare ptr varsta aceea, pe post de concurent intr-o cursa (de carucioare, evident). Frate-meu ma impingea si am iesit castigatori :D
RăspundețiȘtergere"Decorul" acesta mi-a fost povestit de mama (care l-a surprins pe frate-meu in plina cursa), pentru ca eu tin minte doar senzatia de viteza amestecata cu spaima si vantul care-mi venea in fata.
Cea mai veche amintire constienta e de la 3 ani. Mama (asistenta de meserie) reusise sa-mi gaureasca o ureche, cand s-a luat curentul. Eu ma smiorcaiam, bunica-mea se ruga de mama sa ma lase, dar nu-mi amintesc durerea. Imi amintesc cum arata bucataria luminata de o lampa de gaz (in care se inrosise acul "vinovat"), de lamentatiile bunica-mii si de expresia darza a mamei. Mi-a ramas senzatia de caldura si apropiere si protectie.
Cea mai veche amintire a mea e de la vreo 2 anisori si un ceva, cand mama a adus-o acasa pe surioara mea si eu asteptam dupa usa foarte curioasa sa o vad si sa aflu daca o sa ma pot juca cu ea :D
RăspundețiȘtergereeu mi-aduc aminte cand mama imi cumpara biscuitzi populari din piatza dupa ce mergeam cu ea sa vanda sticle si borcane
RăspundețiȘtergerecea mai veche amintire a mea....e de pe la 3 ani...când frate-miu, care e cu 5 ani mai mare se cerea la joacă, şi vroiam şi eu să ies...aşa că bietul meu frate era nevoit să mă care după el...de multe ori nici nu putea să se joace fotbal cu ceilalţi baieţi din cauza mea... :(
RăspundețiȘtergereP.S.: si azi ii sunt recunoscatoare pentru ca in copilarie a renuntat la multe chestii pentru mine.
Prima noapte dormita in cort in gradina bunicilor. Casa inca in constructie, mirosul de rumegus proaspat, de lapte de bivolita si sunetul pe care il facea spaclu cand bunicul amesteca cimentul in roaba.Bancuta de lemn din fata curtii pe care stateam seara cand se intorcea de pe camp ciurda. Si, bineinteles: corcodusele, prunele, rosiile, apa de la fantana... Am fost un copil norocos. :)
RăspundețiȘtergeregustul biscuitilor cu cacao si aroma de rom, cei care au dat gustul copilariei mele.
RăspundețiȘtergere>:D<
:) de la anul, clar, o sa reincep intrebarile de luni!!
RăspundețiȘtergere