miercuri, 4 iunie 2008

Sus, pe teatru

Sus, pe teatru. Racoare. Lumina aceea de jumate zi, jumate noapte. Zarva. Miros de cartofi prajiti. Nu au cafea.

Came in from a rainy Thursday on the avenue...

Parca adie a mare. Sau poate a ramas undeva in gand. Din ce in ce mai frig. Am nevoie de o cafea mai fierbinte decat toate dupa-amiezele de vara indurate pana acum.

There's an ordinary world, Crazy, some'd say...

Sus, pe teatru. Trei randuri de scari. Urcate pe lumina, coborate pe intuneric. Drumul intotdeauna e pavat... cu seri de inceput de iunie. Femeia din lift. Mereu imi arata drumul. I se incurca degetele printre ghemele de ata colorata. Verde si rosie.

Somehow I have to find...

Sa ma descalt si o cafea. Atat. Sau poate nu. Inca putin din vantul ciudat cu gust de vara. Din ce in ce mai frig. Aceleasi scari, aceeasi pasi, alte miscari de maini. Adie a mare, stiam eu... acolo, sus, pe teatru.

8 comentarii:

  1. mai, mai, mai... ce dor imi era de duran duran-ul asta. chiar de asta de aici :) cu sau fara scari, cafele, umbre sau mirosuri marine.
    crazy, some'd say! :)

    RăspundețiȘtergere
  2. iti zic eu, panta, ca merge de minune cu cafele si mirosuri marine... crazy, indeed :)

    RăspundețiȘtergere
  3. super loc !!! mie imi aduce aminte de Vama :) ma regasesc mereu acolo. iar femeia de la lift este geniala...cum ne duce ea pe toti sus in libertateeee in timp ce da nastere la goblenuri :)

    RăspundețiȘtergere
  4. Si miroase diferit acolo, sus, mai ales dupa 11 noaptea:)

    RăspundețiȘtergere
  5. ce mai ascultam melodia asta prin liceu, ufff...frumoasa rau

    RăspundețiȘtergere
  6. si tu? :) vremuri de demult, de demult...

    RăspundețiȘtergere
  7. Ce-mi place locul de sus de pe teatru, vara, noaptea, cu cerul deasupra si zgomotul orasului si poluarea care se pierde in racoarea noptii...

    RăspundețiȘtergere
  8. :) Da, te duce cu gandul departe si te calmeaza...

    RăspundețiȘtergere