Atat de cald incat nu stiu ce sa fac cu hainele de pe mine. Atat de multa lume, incat e mai indicat sa raman cu ele pe mine. Si totusi... Parca...
Aproape 1 noaptea si nici strop de vant. Cateva masini, la intervale de zece minute. Miros de mare. Atat de aproape. Incat nu pot sa vad. Doua motociclete si mirosul de sosea si peste 150 kilometri la ora. Imi place mirosul asta. Si totusi...
Mi-e pur si simplu pofta. Sau dor. Nici eu nu stiu. Uneori ajungem sa le combinam atat de bine. Din doua chestii simple si perfect normale iese o pornire nebuneasca pe care o povestesti pe inserat la o tigara, cu ochii larg deschisi si mainile nelinistite.
Nu mai incercasem pana acum. Nebunia necunoscutului. Iluzia lucrurilor neincepute.
Mi-e pur si simplu pofta. Sau dor. Nirvana.
Ca doi necunoscuti carora nu le pasa de urmari si de judecati pline de frustrari, ne-am aruncat unul asupra altuia. Fara sa conteze maine, de ce, cum sau pentru ce. Doar Nirvana. Cel mai bine la 1 noaptea, cu miros de mare, nisip pe maini si briza in par.
Mi-era si dor si pofta. Si tot. Imi place. Prea mult. Periculos de mult.
Si cel mai mult cu praline.
Trec peste Nirvana - nu se afla pe lista preferintelor mele - si ma opresc la mirosul de mare, la nisip si la briza... cam de cate ori ai de gand sa evadezi vara asta??
RăspundețiȘtergereSi, in caz k ai uitat: vreau si eu la mareeeeeee!!! :)))))
de atatea ori incat sa imi dea acea stare de libertate si fericire. Si imi e suficient:)
RăspundețiȘtergereAi vazut ca si in seara asta mirosea a mare atat de puternic??
aia cu praline e si preferata mea. mmmmmmmmm... mmmmmmm.... mmmmm...mmm. n-a mai ramas nimic!
RăspundețiȘtergerenirvana cu praline e pur si simplu... nirvana, stiu:)
RăspundețiȘtergere