"Cred ca m-am indragostit. L-ai sunat? Suna-l in seara asta. Nu. Nu. Va trebui sa divortez. Ai mei stiu deja."Si inca o rafala de ploaie, inca o statie prin intuneric. Nu e nici 7 seara.
Un fosnet de sacose pline cu zarzavaturi, o scuturare de umbrela, o privire melancolic-nervoasa a femeii indragostite. O privire plina de zambet si reprosuri ascunse ale colegei ei de autobuz. Amandoua trecute de 50 de ani.
Domnul din fata se pare ca nu ma agreeaza. Se uita la picioarele mele cu pantofii plini de apa si la pungile cu cumparaturi. Cred ca il irita culoarea mov a umbrelei mele si zambetul din coltul gurii. "Ce vrei sa fac, zambesc, si asa mor de frig."
In mod ironic, aud un vers dintr-o melodie: "Have you ever seen the rain". Deja nu mai reusesc sa deslusesc nimic afara.
"O sa il sun maine, azi nu ma simt in stare. Draga, ti-am spus, ai grija. Vezi ca vecina de la 3 a aflat deja."
Ploua din ce in ce mai tare. Am ajuns. Urmeaza statia: "ultima statie". Au denumit-o asa probabil din lipsa de inspiratie. Oricum suntem la capatul pamantului. Nu conteaza, I saw the rain.
tocmai am ajuns acasa(fara umbrela la mine) dupa "ultima" ploaie...imi rasuna cate un cuvant dar nu am fost in stare sa aud chiar o fraza intreaga d la cei din jur..probabil d la clantzanitu dintzilor mei:))
RăspundețiȘtergeredaca ai vazut ploaia , sa stii ca e de ajuns... deci o sa incerc sa le combin cate 2 ca sa mearga mai repede :) : 17 octombrie... tu chiar poti sa ma faci sa simt ca orice lucru e important, orice zi e speciala, fara motiv, doar daca il lasi sa iti atinga sufletul, doar daca iti doresti cu adevarat... imi place optimismul tau, un pic trist, un pic... sentimental.
RăspundețiȘtergereIar povestea din metrou... ce pot sa spun mai mult decat : urmeaza statia... si zau ca de abia astept sa vad ce ai scris in continuare ... de fapt, si e un obicei mai aiurea al meu, am luat-o din sens invers, de la coada , dar sa stii ca asa citesc si ziarele, asa rasfoiesc si cartile... te las , ca mai am de citit :)