Cafeneaua actorilor era unul dintre locurile mele preferate. Era locul in care beam de obicei sangria si caffe latte (prietenii stiu de ce) si din care uitam sa plec. Azi in schimb nu am mai uitat, ci dimpotriva mi-am amintit destul de rapid. Se pare ca desi am imbatranit, (a se citi m-am maturizat:) vigilenta este inca la cote bune.
Trecand peste sangria excesiv de acidulata de aceasta data, Salata Act II cu foarte multa.... salata si muzica deprimanta, locul chiar e acceptabil. Daca stai foarte bine cu auzul, se poate sa te descurci si sa auzi ce iti zice vecinul de vizavi. Oricum, a fost o proba atat pentru auzul cat si pentru corzile mele vocale. (S-ar putea ca muzica sa mi se para mie deprimanta, in fine, nepotrivita cu un loc foarte galagios unde se presupunea ca vom fi extraordinar de veseli. De obicei imi place astfel de muzica.)
Punctul forte al serii: cocktailul Mai Tai, delicios, cu foarte mult mango. Am zis sa fac o exceptie in aceasta zi. Pana la anul promit ca nu se va mai intampla.
Si cum Cafeneaua nu ne-a satisfacut din punctul de vedere al dispozitiei noastre ce inregistra cote ingrijoratoare si in continua scadere, am incercat un... loc, a carei denumire nu o mai stiu (nici nu e prea bine sa mi-o amintesc) langa Curtea Sticlarilor si Lucky 13. Stiam ca acolo se dansa tango odata, deja ma entuziasmasem. Dar nu.... Saptamana trecuta... seara rock'n roll. Buna, mai ales dupa o anumita varsta. Azi doar seara.... rock. Imi place de obicei, dar de data asta a fost prea mult. Am reusit sa ne strecuram cu greu si sa scapam de cetele infierbantate de oameni ale caror plete nu cred ca stiau ce insemna cuvantul "foarfeca".
Ultima optiune pe seara de azi, Valea Regilor. Narghilea. Offf, nu imi place sa fumez asa ceva. In primul rand ca nu stiu cum se fumeaza, in al doilea rand are un gust foarte ciudat. Si ma mai laudam ca imi place cea de pepene galben. Pepene galben aiurea...
Finalul: goana dupa taxi la 12 noaptea, in ploaie torentiala, bineinteles fara umbrela, bineinteles imbracata de vara, ca deh...
Concluzia: e bine sa te maturizezi, dar cu masura, doar o data pe an. Presupun ca vor urma lungi seri petrecute in casa in care voi reflecta intens asupra maturizarii mele cu un an si o ploaie in plus.
Mereu sfarsesc prin a ma intoarce in regie, nu stiam de ce. Probabil pentru ca nu se schimba niciodata.
RăspundețiȘtergereNu reusesc sa imi aduc aminte de un bar care sa nu se fi schimbat intr-un in mai rau.
Mai sunt si locuri care au ramas ok, dintre cele vechi. De exemplu Blues Cafe. Cu exceptia servirii care era mult mai buna inainte.
RăspundețiȘtergere